Scintigrafia osoasa (SO) evalueaza metabolismul osos si anatomia scheletala si este una dintre cele mai frecvente aplicatii diagnostice ale medicinii nucleare.
Imaginile scintigrafice sunt realizate dupa administarea intravenoasa a unui radiofarmaceutic osteotrop (frecvent un bifosfonat marcat cu Tc99m), intr-o doza ce determina o iradiere a pacientului mult mai redusa, comparativ cu alte tehnici radiologice, computer tomografia, de exemplu.
Scintigrafia osoasa (SO) este utila in afectiunile reumatologice, atat pentru diagnosticul diferential intre diferite afectiuni, pentru evaluarea gradului de activitate a diferitelor procese inflamatorii, cat si pentru monitorizarea eficientei terapeutice.
Cel mai uilizat protocol de achizitie a imaginilor in patologia reumatologica este scintigrafia osoasa trifazica, ce implica obtinerea de imagini secventiale dinamice ale perfuziei (angioscintigrafie) imediat dupa injectarea radiotrasorului (RT), ale fazei interstitiale, ale partilor moi, imagini achizitionate imediat dupa terminarea primei faze si imagini tardive-osoase (dupa 2-4 ore de la administrarea RT), cu achizitie tip „corp intreg”, segmentara sau in sistem tomografic (SPECT).
Toate anomaliile care antreneaza o modificare a metabolismului osos vor determina o alterare a fixarii radiofarmaceuticului. Cresterea activitatii osteoblastice se va traduce printr-o hiperfixare, localizata sau difuza (de exemplu in fractura, algodistrofie osoasa, maladie Paget, metastaze, artropatii) in timp ce, mai rar, scaderea activitatii osteoblastice, dublata de cresterea activitatii osteoclastelor, se va asocia cu prezenta de leziuni hipofixante (de exemplu in faza precoce a osteonecrozei aseptice, in leziuni postradice, metastaze litice pure, mielom).
In artrita reumatoida locul SO este de a completa un diagnostic clinic, prin detectia precoce a sinovitelor, in special in formele de debut, pauci-simptomatice, inainte de vizualizarea anomaliilor radiologice sau atunci cand diagnosticul este dificil, de exemplu la o persoana in varsta. Aspectul scintigrafic este de hiperfixare a RT, atat in faza interstitiala, cat si in cea tardiva, la nivelul articulatiilor mici ale mainilor si picioarelor. De asemenea, SO este foarte utila in diagnosticul diferential cu fibromialgiile in care scintigrafia este normala.
O alta categorie de afectiuni in care SO este utila sunt spondilartropatiile (spondilita ankilozanta, reumatism psoriazic, artritele reactive, enterocolopatii cronice –b.Crohn si Colita ulcero-hemoragica), mai ales in stadiile de debut ale acestora, cand avem o afectare asimetrica a articulatiilor, o implicare in procesul inflamator si a scheletului axial (a jonctiunilor sacroiliace in special), cu aparitia si a entezopatiilor. Daca in spondilita ankilozanta in stadiile incipiente scintigrafia poate arata o hipercaptare a RT la nivelul articulatiilor sacroiliace, uneori asimetrice, cu sau fara afectarea coloanei vertebrale, in artritele enteropatice exista o afectare simetrica sacroiliaca, cu implicarea atat a coloanei vertebrale, dar si a unor articulatii de mari dimensiuni (cu distributie asimetrica). De asemenea, in artritele reactive putem observa o hipercaptare a RT la nivelul unor articulatii mici si mari, dar si la nivelul coloanei vertebrale.
In sacroileite se poate determina, de asemenea, indicele cantitativ de inflamatie, prin raportarea radioactivitatii de la nivel sacroiliac la radioactivitatea dintr-o regiune de referinta, monitorizarea eficientei terapeutice facandu-se prin urmarirea periodica a acestui indice.
In osteoartrite un rol primordial il joaca radiografia standard, SO fiind insa utila prin vizualizarea, pe imaginile tardive a unei hipercaptari periarticulare, hiperfixarea fiind proportionala cu severitatea afectiunii.
In maladia Paget, SO este deosebit de importanta atat pentru stabilirea diagnosticului (mono/poliostica), cat si pentru urmarirea evolutiei sub tratament, in conditiile in care modificarile radiografice raman „inghetate”.
In tenosinovite, bursite, faciite plantare ecografia si radiografia standard raman de prima intentie, SO putand arata o hiperfixare a RT la nivel lezonal, atat in faza interstitiala, cat si in cea tardiva, osoasa (mai ales cand apar eroziuni osoase secundare, osteite reactive sau scleroze osoase).
Pe plan international au intrat deja in practica clinica noi radiotrasori care ofera informatii diagnostice suplimentare, intre care putem enumera leuocite marcate cu Tc99mHMPAO, leucocite marcate cu In111, anticorpi monoclonali si policlonali marcati, ca de exemplu, IgG umane policlonale marcate cu Tc99m, si nu in ultimul rand, F18 FDG –PET.
Faza interstitiala (3-5min) faza osoasa (3 ore)
Faza interstitiala (3-5min) faza osoasa (3 ore)